Vizita de I.L. Caragiale

Discuţii legate de sculptură, păreri şi opinii despre sculptorul preferat.
Andu
Bronze Member
Bronze Member
Mesaje: 914
Membru din: 16 Oct 2009, 19:58
Localitate: Constanta

Vizita de I.L. Caragiale

Mesajde Andu » 23 Feb 2010, 17:38

Rezumatul


Rezumatul schitei ,,Vizita…’’




Prima fraza a schitei, “M-am dus la Sf. Ion sa fac o vizita doamnei Maria Popescu, o veche prietena, ca s-o felicit pentru onomastica unicului sau fiu, Ionel Popescu…” , constituie intriga actiunii.
Dupa ce precizeaza motivul vizitei , in expozitiune , naratorul il caracterizeaza direct pe Ionel , “un copil foarte dragut de vreo opt anisori”, “imbracat ca maior de rosiori, in uniforma de mare tinura”.Musafirul , in ipostaza de personaj-narator , ii adduce in dar sarbatoritului o minge “foarte mare de cauciuc si foarte elastica”, ceea ce face placere atat doamnei Popescu, cat si fiului ei.Dupa ce converseaza despre agricultura si despre vreme, oaspetele remarca faptul ca, in ultimul timp, doamna nu mai fusese vazuta la plimbare, la teatru sau la petreceri.Aceasta se scuza, explicandu-i ca se ocupa de educatia copilului si acest lucru il ocupa foarte mult timp, mai ales ca ea “nu vrea sa-l lase fara educatie”.
Desfasurarea actiunii evidentiaza urmarile pe care educatia le are asupra comportamentului baiatului , relatate de narator ca martor al intamplarilor.Primul efect al acesteia se vede imediat, deoarece din camera alaturata se aude “o voce ragusita de femeie batrana”, care-i reclama doamnei ca Ionel “ nu s-astampara” si e gata sa rastoarne masina de facut cafea.Expresia mamei este plina de incantare pentru strengariile copilului si remarca entuziasmata cat este de “destept”.Ea se indreapta spre usa, dar “micul maior” ii opreste trecerea , “luand o poza foarte martiala”.Mama-l saruta si il scuipa sa nu-l deoache,apoi, rugandu-l sa nu se mai apropie de “masina” , isi continua conversatia cu musafirul.
In acest timp , Ionel merge intr-un colt al salonului unde “pe doua mese, pe canapea , pe foteluri si pe jos stau gramadite fel de fel de jucarii”.Copilul isi alege o toba si o trambita , cu care, in timp ce se legana pe un cal de lemn, face un zgomot asurzitor, incat cei doi adulti nu se mai inteleg.Observatia mamei “ ca nu e frumos cand sunt musafiri” si mai ales precizarea oaspetelui ca “la cavalerie nu e toba si maiorul nu canta cu trambita” schimba jocul copilului care scoate sabia si incepe sa atace tot ce-i iese in cale.Prima victima este “jupaneasa cea ragusita” , care intra pentru a aduce cafea si dulceata.Ea este salvata in ultimul moment de mama ce-i sarise in ajutor si care-si plateste cutezanta, deoarece se alerge cu o “puternica lovitura de spada”, sub ochiul drept.Incidentul nu o supara pe doamna Popescu si vrea drept rasplata de la copil o sarutare, pentru a-l ierta.Oaspetele ii cere permisiunea de a fuma la cafea, iar gazda, dupa ce-i precizeaza ca la ei se fumeaza ii spune razand ca si “maiorului” ii cam place.Surprins oaspetele ii atrage atentia ca tutunul este o “otrava” iar copilul care “lucra cu lingura in cheseaua de dulceata” , intreaba obraznic: “ Da` tu de ce tragi?”
Mama considera ca baiatul a mancat prea multa dulceata, dae el mai ai cateva lingurite si dispare in vestibul , de unde se intoarce cu cheseaua goala.Se apropie apoi de musafir , ia din tabacheta o tigara pe care o pune in gura si, salutand militareste, cere un foc.La indemnul mamei amuzate , oaspetele ii aprinde tigara, pe care copilul o fumeaza pana la carton , apoi incepe sa se joace cu mingea , trantind-o cu atata indarjire , incat aceasta , dupa ce “tulbura grozav linistea ciucurilor de cristal” ai candelabrului , ii zboara musafirului ceasca , oparindu-l cu cafea.Si de aceasta data interventia mamei este formala , ea isi consoleaza oaspetele spunandu-i ca pata de pantaloni “iese cu nitica apa calda”.
In momentul urmator, care este si punctul culminant al actiunii , copilul lesina din cauza tutunului, iar musafirul, in timp ce mama este “disperata”, il stropeste cu apa rece pana isi revine.
Deznodamantul schitei include plecarea oaspetelui care abia acasa isi da seama din ce cauza disparuse Ionel cu cheseaua in vestibul:ca sa-i toarne dulceata in sosoni.
Incerci atat de mult sa fi cineva, incat uiti cine esti.

Share This



Andu
Bronze Member
Bronze Member
Mesaje: 914
Membru din: 16 Oct 2009, 19:58
Localitate: Constanta

Re: Vizita de I.L. Caragiale

Mesajde Andu » 23 Feb 2010, 17:39

Comentariul

Ion Luca Caragiale a adus teatrului si poieziei romanesti o stralucire deosebita , meritul scriitorului este acela de a fi creat, in primul rand , scene de viata , iar arta lui poate servi drept model pentru toate timpurile .

Schitele reprezinta o parte din opera marelui autor si au fost elaborate mai ales in perioada in care scriitorul colabora la ziarul ''Universul '' .

Naratiunea '' Vizita '' este o schita apartinand acestei perioade , cuprinsa apoi in volumul '' Momente si schite '' . Schita apartine , deci , genului epic si este o lucrare de dimensiuni reduse , cu o actiune limitata la un singur episod caracteristic din viata unuia sau a catorva personaje .

Autorul povesteste o intamplare - vizita facuta doamnei Maria Popescu , ''
o veche prietena '' , pentru a o felicita cu ocazia onomasticii fiul sau ,
Ionel . Secventele naratiunii sunt usor de sesizat : discutia cu doamna Popescu , conflictul cu slusnica , joaca , atacul , precum si fumatul , trantirea mingii si in final , lesinul .

Discutia cu doamna Popescu porneste de la o remarca a autorului referitoare la lipsa doamnei de la plimabari , teatrul si petrceri . In realitate , doamna marturiseste a fi prea ocupata de ingrijirea lui Ionel pentru a mai avea timp si de altceva . Peste afirmatiile mamei , inregistrate de autor cu usoara ironie se interpun strigatele slusnicei care , disperata , cere ajutor in bucatarie , caci Ionel este aproape gata sa-i rastoarne masina cu spirt si sa dea foc incaperii .

Cea de a treia secventa , joaca , il reprezinta pe Ionel ca pe un adevarat erou al momentului . Neastamparul lui depaseste limitele firescului si devine dovada unei proaste deprinderi : dintre jucarii alege trompeta si fara sa tina seama ca mama are musafiri , sufla cu putere stanjenind discutiile .

Urmatoarea secventa aduce in scena alt personaj : jupaneasa , ce poarta o tava cu cafea pentru autorul musafir . Ionel o ataca , mama intervine pentru ca ceasca sa nu fie varsata si ,in urma atacului , este ranita la ochiul drept . Nici acum mama nu-l pedepseste pe micul rasfatat .

Desfasurarea actiunii continua cu un alt moment : autorul-musafir isi aprinde o tigara , dupa ce intreaba politicos pe doamna Popescu daca nu-i face rau fumul . Copilul are pretentia sa fumeze si el si chiar fumeaza , spre amuzamentul mamei si uimirea musafirului .

Episoadele continua , actiunile lui Ionel dovedesc tot mai mult si mai bine proasta lui educatie : se joaca cu mingea in camera unde mama a primit musafirul . Mingea sare din loc in loc , pana cand nimereste exact ceasca autorului ce se pregatea sa guste din cafea si i-o varsa pe pantaloni , oparindu-l . Mama intervine fara convingere si copilul nu intelege nici de data aceasta ca faptele lui nu sunt permise .

Efectele '' educatiei '' nu intarzie sa se arate . Schita a fost stralucit reprezentata in literatura romana de Ion Luca Caragiale .
Incerci atat de mult sa fi cineva, incat uiti cine esti.
Andu
Bronze Member
Bronze Member
Mesaje: 914
Membru din: 16 Oct 2009, 19:58
Localitate: Constanta

Re: Vizita de I.L. Caragiale

Mesajde Andu » 23 Feb 2010, 17:40

Povestire

Ion Luca Caragiale (1852-1912) a ramas, pana astazi, cel mai mare dramaturg din literatura romana, mai ales prin comediile :"O Noapte Furtunoasa ", "O scrisoare pierduta" si "D-ale Carnavalului", in care prezinta aspecte caracteristice al lumii romanesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Numele sau este legat si de inegalabilele "Momente si schite ", in care prezinta, intr-o viziune comica, intamplari la care participa personaje reprezentative din societatea contemporana a autorului . Schita este o opera epica -o naratiune- in proza de mici dimensiuni in care se relateaza o singura intamplare semnificativa din viata unor personaje. Actiunea dintr-o schita se petrece intr-un interval de timp scurt, cel mult o zi, si intr-un spatiu restrans . In opera literara " Vizita",care este o schita I.L.Caragiale infatiseaza intamplari ce evidentiaza efectele educatiei gresite, primate in familie.

Titlul precizeaza imprejurarea in care povestitorul se intilneste cu Ionel si constata urmarile "educatiei"despre care vorbea, cu mandrie, mama copilului, prin folosirea substantivului"vizita",in forma sa nearticulata,autorul da un caracter general intamplarii,rasfatatului Ionel devenind reprezentantul copiilor care sfideaza bunul simt, ca urmare a unei proaste educatii. Fiind o opera epica,autorul isi exprima in mod indirect gindurile si sentimentele prin intermediul actiuniisi al personajelor.Intamplarile sunt povestite de catre narator care, in aceasta opera literara, este si personaj-martor,deoarece participa la actiune.Statutul de personaj-narator justifica povestirea la persoana I. Ca in orice naratiune,actiunea se constituie in momenteale subiectului. Prima fraza a schitei,"M-am dus la Sf. Ion sa fac o vizita doamnei Maria Popescu,o veche prietina"ca "s-o felicit pentru onomastica uniculuisau fiu,Ionel Popescu,…",constituie intriga actiunii(cauza actiunii). Dupa ce precizeaza motivul vizitei, in expozitiune autorul il prezinta pe Ionel,"un copilas foarte dragut de vreo opt anisori," "imbracat ca maior de rosiori,in uniforma de mare tinuta". Musafirul aduce in dar copilului o minge "foarte mare de caucic si foarte elastica",ceea ce face placere atat doamnei Popescu, cat si fiului ei.Dupa ce discuta despre agricultura si despre vreme,oaspetele remarca absenta,in ultimul timp, din societate a doamnei.Aceasta se scuza explicandu-ica se ocupa de educatia copilului,deoarece "s-a facut baiat mare".

Desfasurarea actiunii evidentiaza urmarile "educatiei". Primul efect al acesteia se vede imediat, deoarece din camera alaturata se aude "o voce ragusita de femeie batrana",care-I reclama mamei ca Ionel "nu s-astampara si e gata sa rastoarne masina de facut cafea. Dup ace-si arata incantarea provocata de strengariile baiatului si remarca entuziasmata cat este de destept, doamna Popescu se indreapta spre usa, unde ii apare in fata "micul maior", "luand o poza martiala ". Mama-l saruta si il scuipa sa nu-l deoache, apoi, rugandu-l sa nu se mai apropie de "masina", isi continua conversatia cu musafirul. In acest timp, Ionel merge intr-un colt al salonului unde, "pe doua mese, pe canapea, pe fotoliuri si pe jos stau gramadite fel de fel de jucarii" si alege o trambita si o toba, cu care, in timp ce se legana pe un cal de lemn, face un zgomot asurzitor, incat cei doi adulti nu se mai inteleg . Observatia mamei "ca nu e frumos cand sunt musafiri" si mai ales precizarea oaspetului ca " la cavalerie nu e toba si maiorul nu canta cu trambita", schimba jocul copilului, care scoate sabia si incepe sa atace tot ce-i iese in cale . Prima victima este "jupaneasa cea ragusita", care intra pentru a aduce cafea si dulceata . Ea este salvata in ultimul moment de mama ce-i sarise in ajutor si care-si plateste cutezanta, deoarece se alege cu o "puternica lovitura de spada", sub ochiul drept. Intamplarea nu o supara pe doamna Popescu, deoarece aceasta vrea o sarutare de la copil, pentru a-l ierta . Oaspetele cere permisiunea de a fuma la cafea, iar gazda, dupa ce-i precizeaza ca la ei se fumeaza, ii spune razand ca si "maiorul" "ii cam place". Oaspetele ii explica copilului ca nu e bine sa fumeze dar aceste raspunse obraznic :"Dar tu de ce tragi ?". Dupa remarca mamei a mancat prea multa dulceata, mai ia cateva lingurite si dispare in "vestibul, de unde se intoarce cu cheseaua goala. Se apropie apoi de musafir, ia din tabachera o tigara, pe care o pune in gura si, salutand militareste, cere un foc. La indemnul mamei amuzate, oaspetele ii aprinde tigara, pe care copilul o fumeaza pana la carton, apoi incepe sa se joace cu mingea, trantind-o cu atata indarjirea, incat acesta, dupa ce "tulbura grozav linistea ciucurilor de cristal "ai candelabrului,ii zboara musafirului ceasca, oparindu-l cu cafea. Si de aceasta data interventia mamei este formala, ea isi consoleaza oaspetele, spunandu-i ca pata de pe pantalon " iese cu nitica ap calda" In momentul urmator, care este si punctul culminant al actiunii, copilul lesina din cauza tutunului, iar musafirul, in timpul actiunii, ce mama este "disperata", il stropeste cu apa rece, pana isi revine. Deznodamantul schitei include plecarea oaspetului care, abia acasa isi da seama de ce disparuse Ionel in vestibul cu cheseaua de dulceata- ca sa-i toarne dulceata in sosoni. Intamplarea povestita- vizita facuta doamnei Maria Popescu, care se poate concentra in cateva momente : discutia cu doamna Popescu, conflictul cu slujnica, joaca cu trambita si toba, atacul fumatul, trantirea mingii si lesinul ii ofera autorului prilejul de a reliefa personajele - Ionel, doamna Popescu, slujnica, naratorul. Ionel este personajul principal al schitei deoarece partcipa la toate momentele actiunii, fiind "eroul" intamplarilor care-i evidentiaza trasatura morala de baza, proasta crestere. Lipsa de educatie genereaza dispretul pentru slujnica pe care nu o asculta, in ciuda faptului ca era in varsta, dezordinea care domnea printre jucariile sale, lipsa de respect fata de mama sa si chiar fata de musafir, deoarece conturba frecvent conversatia celor doi si ii toarna oaspetului dulceata in sosoni, obraznicia pe care o dovedeste servindu-se din tabachera musafirului. Faptele lui Ionel starnesc rasul, mai ales rasul mamei, care se dovedeste incapabila de a face educatie . Indulgenta fata de nazbatiile lui Ionel si mai ales maimutareala sentimentala a doamnei Popescu -personaj secundar- sunt departe de a conveni unei educatii "sanatoase", cum pretindea la inceputul schitei .

Naratorul - personaj, cu rol pasiv, aparent detasat de ceea ce povesteste, prin ironia cu care relateaza micile incidente, sugereaza pozitia sa critica. Talentul de dramaturg a lui Caragiale este evident si in schita "Vizita". El imbina, in principal, doua moduri de expunere, naratiune si dialogul, care au rolul de a evidentia trasaturile morale ale personajelor caracterizate prin fapte si limbaj . Cel de-al treilea mod de expunere, descrierea, apare fragmentar in schita de portret facuta lui Ionel si in prezentarea interiorului casei doamnei Popescu. Deoarece este o opera literara epica in proza, de mici dimensiuni, cu un numar redus de personaje, in care se povesteste o singura intamplare-vizita facuta de narator doamnei Popescu pentru a o felicita cu ocazia onomasticii fiului sau - prin care se evidentiaza cate o trasatura caracteristica a personajelor - prosta crestere a lui Ionel si incapacitatea doamnei Popescu de a-si educa fiul- iar timpul si spatiul de desfasurare ale actiunii sunt restranse, naratiunea "Vizita" de I.L.Caragiale este o schita.
Incerci atat de mult sa fi cineva, incat uiti cine esti.
Andu
Bronze Member
Bronze Member
Mesaje: 914
Membru din: 16 Oct 2009, 19:58
Localitate: Constanta

Re: Vizita de I.L. Caragiale

Mesajde Andu » 23 Feb 2010, 17:42

Demonstratie


Motto: "Toata arta lui Caragiale tinde catre prezentare directa a omului. Viziunea omului este in proza lui efectul chipului in care omul vorbeste si este ascultat. Adevarul vorbirii este izvorul incantarii mereu reinnoite pe care o sorbim din paginile sale."

I.L. Caragiale, unul dintre cei mai de seama dramaturgi ai literaturii romane, se dovedeste afi si un maestru al schitei prin scrierile publicate in volumul "Momente si schite": "Lantul slabiciunilor", "Vizita", "D-l Goe".

Schita este un text narativ de dimensiuni reduse, avand actiunea limitata la un singur episod din viata unor personaje. Numarul personajelor dintr-o schita este, de obicei, mic. Cadrul desfasurarii intamplarilor este restrans, ritmul actiunii este viu, dinamic, iar amanuntele mentoinate in text sunt putine, dar semnificative.

Schita prezinta un singur episod din viata personajului principal.In schita, cele trei doamne, mam'mare, mamitica si tanti Mita se hotarara sa plece in calatorie la Bucuresti ca o promisiune facuta copilului pentru a nu mai ramane repetent.

Damele impreuna cu Goe asteapta dis-de-dimineata trenul accelerat care le duce la Bucuresti. Copilul este impacient si are o atitudine necorespunzatoare fata de mama si bunica sa, pe care le face proaste.Trenul soseste si cei patru pasageri urca in vagon. Li se ofera loc in compartiment. Damele intra in compartiment, dar Goe ramanepe culoar. La un moment dat acesta scoate capul pe fereastra si vantul ii zboara palaria cu bilet cu tot.

Soseste controlorul care le cere doamnelor sa plateasca un bilet pentru goe si le si da o amenda. Dupa aceasta mamitica il cearta pe Goe, il smuceste si acesta se loveste cu nasul de clanta usii compartimentului. Grijulie fiind bunica ii da lui Goe un beret in locul palariei.

Supararea ia sfarsit si Goe primeste o ciocolata daca o pupa pe mamitica. Goe iese din compartiment si se blocheaza in toaleta vagonului de unde este eliberat de controlor. Dupa ce este eliberat de controlor, mam'maresta pe coridor sa-l pazeasca. Acesta neastamparandu-se trage semnalul de alarma, bunica devenind complicea acestuia.

Nu s-a putut constata cine a tras semnalul de alarma, desi personalul face cercetarile necesare. Intr-un sfarsit trenul porneste din nou si toti pasagerii ajung la Bucuresti.Goe si cele trei doamne pornesc cu birja la bulevard.

Timpul si spatiul sunt nedeterminate schita fiind povestea copilului rasfatat dintotdeauna. Cadrul desfasurarii actiunii este restrans: "peronul din urbea X", coridorul si cupeul trenului. Actiunea se petrece pe dat de 10 mai.

Numarul personajelor in schita este redus: Goe este personajul principal. Acesta este prezent inca din titlul schitei: "D-l Goe". Titlul exprima atitudinea ironica a naratorului fata de protagonist. Portretul fizic este realizat in mod direct de catre narator prin prezentarea vestimentatiei ce exprima aroganta si nu bunul gust.

Goe este un copil rasfatat, needucat si lenes care nu iubeste invatatura ramanand repetent. Este obisnuit sa fie recompesat de familie. Copilul este obisnuit si sa primeasca totul la comanda si neconditionat de aceea cand nu vine trenel este "foarte impacient" asa cum noteaza naratorul.

Copilul este micul tiran al familiei si le supune pe cele trei doamne la presiuni psihologice, speculand cu abilitate de sentimentele si slabiciunile familiei, profitand de dragostea exagerata a bunicii si de inconsecventa mamei.

Goe reprezinta copilul rasfatat dintotdeauna. Mam'mare, mamitica si tanti Mita, protectoarele lui Goe sunt personaje secundare. De asemenea in schita mai sunt prezente si personajele episodice:controlorul si uratul.

In text ironia se realizeaza prin interventia discursului naratorului "dar nu e vorba de discutii filologoce". De asemenea ironia este si una dintre formele comicului: situatii precum lovirea puisorului cu nasul de clanta sau blocarea acestuia in toaleta starnesc rasul.

Modul de expunere predominant este dialogul impletit cu naratiunea. Replicile sunt vioaie determinand actiunea.Toate acestea demonstreaza ca opera literara "D-l Goe" de I.L. Caragiale este o schita.
Incerci atat de mult sa fi cineva, incat uiti cine esti.
Andu
Bronze Member
Bronze Member
Mesaje: 914
Membru din: 16 Oct 2009, 19:58
Localitate: Constanta

Re: Vizita de I.L. Caragiale

Mesajde Andu » 23 Feb 2010, 17:44

Caracterizarea


Ionel Popescu este personajul principal al schitei ,,Vizita", scrisa de catre vestitul nostru dramaturg si prozator I.L.Caragia-le.El este conturat de autor atât direct,cât si indirect.

Portretul fizic al personajului este abia schitat:Ionel Popescu

Este un copilas foarte dragut in,de vreo opt anisori";asprctul lui exterior fiind prins in doar in cateva cuvinte:,,l-am gasit imbracat ca maior de rosiori,in uniforma de mare tinuta".Pe scurt este de-scris si mediul in care traieste eroul:doamna Popescu,,nu se prea vede la plimbare,la teatru,la petreceri",deoarece este preocupata de educarea fiului ei.,iar domnul Popescu-tatal-este mare agricultor. Familia are o servitoare,o femei batrana,,,cu o voce ragusita",iar sarbatoritul se joaca zgomotos in salon,unde ,,pe doua mese,pe canapea,pe feluri si pe jos,stau gramadite fel de fel de jucarii".

Caracterizarea eroului se face prin onomastica:Ionel este un nume des intalnit,ca,de altfel popescu.Autorul intentioneaza sa creeze prin acest nume un tip de copil rasfatat si fara educatie.

Caracterizarea indirecta a personajului se realizeaza prin nazdravaniile pe care le face ,de ziua sa onomastica,in prezenta musafirului.Limbajul personajului este si el mijloc de caracterizare indirecta.Ionel Popescu are doar cateva replici in intreaga schita, ceea ce dovedeste ca nu prea cunoaste mijloace de expresie. Copilul e ,,mandru" pentru ca-i ,,maior" de cavalerie,de aceea comanda:,,Inainte mars!";joaca are o limita,iar cand musafirul observa ca,,tutunul e otrava", Ionel raspunde obraznic:,,Datu de ce tragi?".

Caracterizarea facuta de catre alte personaje este si ea pre-zenta:mama eroului inca de la inceput ii spune autorului care este motivul pentru care nu se mai duce la petreceri:,,acu,de cand s-a facut baiat mare,trebuie sa ma ocup eu de el,trebuie sa-i fac educatia."

In paradoxal,obraznicia lui Ionel(fata de jupaneasa sau fata de oaspete)trezeste admiratia mamei:,,Nu sti ce strengar se face …si destept…",singurul ei repros fiind:,,Saruta-ma sa-mi treaca si te iert."

Ionel isi ahiseaza proasta crestere in fiecare dintre momentele actiunii:terorizeaza jupaneasa,face dezordine in casa,nu tine cont de rugamintile mamei,dandu-se om matur.

Fata de mama sa,Ionel se poarta ca un tiran si din manifesta-rile lui de ,,dragoste",nu lipseste o doza de viclenie.

Ionel Popescu este si va ramane un personaj semnificativ al creatiei lui Caragiale,dar si a literaturii romane.
Incerci atat de mult sa fi cineva, incat uiti cine esti.

Share This


Înapoi la “Sculptură”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator