Pasa Hasan de George Cosbuc

Discuţii legate de sculptură, păreri şi opinii despre sculptorul preferat.
Andu
Bronze Member
Bronze Member
Mesaje: 914
Membru din: 16 Oct 2009, 19:58
Localitate: Constanta

Pasa Hasan de George Cosbuc

Mesajde Andu » 23 Feb 2010, 17:45

Demonstratie

Balada culta istorica este o opera epica in versuri, de mica intindere, in care un ii autor cunoscut evoca fapte deosebite din trecut savarsite de personaje prezentate in antiteza si care impresioneaza puternic, deoarece au insusiri iesite din comun.
O astfel de creatie literara este si Pasa Hassan, fiind o opera culta pentru ca are un autor cunoscut - George Cosbuc - si s-a transmis prin scris, fiind publicata prima data in revista „Vatra" (1894) si inclusa apoi in volumul Cantece de vitejie (1904).
Ca in orice balada culta istorica, autorul nareaza o intamplare din trecutul nostru istoric, si anume un episod semnificativ din lupta de la Calugareni, cand voievodul roman, prin vitejia si curajul sau, reuseste sa-i inspaimante pe dusmani si, in primul rand, pe unul dintre conducatorii turcilor - Hassan - pe care-1 provoaca la o confruntare directa.
Fiind o opera epica, sentimentele de admiratie fata de Mihai Viteazul sunt exprimate indirect prin faptele narate care se constituie in momente ale subiectului si se succed ascendent.
Mai intai, voievodul este infatisat in fruntea armatei sale, bagand spaima in turcime si fiind un exemplu pentru ostenii sai. El domina campul de lupta ingrozindu-i pe turci si mai ales pe Hassan, care nu stie daca ceea ce vede este vis sau realitate. Turcul devine din ce in ce mai nelinistit pe masura ce Mihai se apropie de el.
Provocat la o infruntare directa si ingrozit de ceea ce vazuse pe campul de lupta si de vitejia „ghiaurului", pasa gaseste ca unica solutie - fuga. Si mai ingrozit la cea de-a doua provocare, Hassan, vazand in voda un urias, fuge disperat, isi loveste calul cu scarile, isi pierde turbanul, isi sfasie hainele si, desfigurat de groaza, ajunge la taberele proprii, unde este salvat de beii care ii sar in ajutor.
Fiind o balada si, implicit, o opera epica, Pasa Hassan are in structura ei doua personaje care impresioneaza puternic prin insusirile lor. Mihai Viteazul este impetuos, curajos, vijelios, viteaz, cu un acut simt al anticipatiei. il caracterizeaza spiritul de sacrificiu, de dreptate si intoleranta fata de cei care au calcat pamantul tarii. Pe de alta parte, pasa Hassan se dovedeste incapabil sa-si conduca propria ostire, fiind infricosat cand Mihai se apropie de el. Groaza este asa de mare incat are cosmaruri si este desfigurat („ii dardaie dintii", „e galben-pierit"). Aceste doua personaje sunt prezentate in antiteza, balada fiind constituita tocmai pe antiteza vitejie - lasitate, insusiri pe care le simbolizeaza protagonistii.
Mihai Viteazul este prezentat intr-o aura legendara prin intermediul hiperbolei, caci el apare in ochii lui Hassan asemenea unui urias („un munte") care are ceva din maretia si asprimea naturii („vorba e tunet", „rasufletul ger").
Ca in orice balada culta, actiunea e simpla, lineara si, de aceea, are un singur fir narativ prin care se urmareste evolutia evenimentelor si a conflictului dintre protagonisti. Totodata, actiunea este rapida, tensionata, dovada fiind prezenta a numeroase verbe de miscare („intra", „s-azvarle", „fuge", „bate", „vantura", „zareste" etc.) si a unor comparatii si metafore („ca lupu-ntre oi", „ca volbura toamnei", „vine furtuna" etc). Acestea din urma au si menirea de a accentua insusirile deosebite ale lui Mihai Viteazul.
Toate aceste trasaturi isi au izvorul in balada populara, dar George Cosbuc a stiut sa le dea o nota personala si sa faca din poezia Pasa Hassan modelul speciei pe care o ilustreaza.
Incerci atat de mult sa fi cineva, incat uiti cine esti.

Share This



Andu
Bronze Member
Bronze Member
Mesaje: 914
Membru din: 16 Oct 2009, 19:58
Localitate: Constanta

Re: Pasa Hasan de George Cosbuc

Mesajde Andu » 23 Feb 2010, 17:46

Rezumat

Scrisa, probabil, sub impresia evenimentelor Razboiului pentru Independenta si publicata in revista „Vatra" (1894), balada culta ,fasa Hassan" evoca un moment important al istoriei noastre nationale, si anume lupta de la Calugareni din august 1595.
Hassan il zareste pe Mihai in fruntea romanilor, facandu-si drum prin multimea pagana. Lupta este inversunata, spaima cuprinde oameni si animale, iar Sinan este si el umilit. Vazand situatia, desi departe de campul de lupta, pasa ordona trimiterea in lupta a tuturor fortelor, dar Mihai ghiceste intentiile adversarului sau si, insotit de cativa osteni, pleaca spre oastea otomana, in care baga panica prin faptele sale de vitejie. Acum, Hassan este cuprins de mirare, dar si de teama, incat nu stie daca ceea ce vede este vis sau realitate. Voievodul roman se apropie de pasa si-i cere sa se infrunte, dar acesta, ingrozit de impetuozitatea lui Mihai, gaseste ca unica solutie fuga disperata. Teama este asa de mare, incat in imaginatia turcului, urmaritorul sau capata dimensiunile unui urias si de aceea, la o noua provocare, Hassan fuge mai disperat, exteriorizandu-si spaima prin gesturi si prin fizionomie.
Pasa ajunge in culmea disperarii, deoarece, dorind sa inainteze cat mai repede spre taberele proprii, isi pierde turbanul si-si sfasie hainele, caci are senzatia ca ii impiedica inaintarea. Spaima de moarte i se citeste pe fata, dar ajunge la taberele proprii, unde spahiii ii sar in ajutor, iar beii ii impartasesc lasitatea.
Actiunea baladei se remarca prin unitate si dramatism, precum si prin capacitatea autorului de a evidentia trasaturile de caracter ale personajelor.
Incerci atat de mult sa fi cineva, incat uiti cine esti.
Andu
Bronze Member
Bronze Member
Mesaje: 914
Membru din: 16 Oct 2009, 19:58
Localitate: Constanta

Re: Pasa Hasan de George Cosbuc

Mesajde Andu » 23 Feb 2010, 17:46

Caracterizare

Mihai Viteazul
(caracterizarea personajului)

George Cosbuc este poet, traducator si publicist transilvanean.Balada “Pasa Hassan” face parte din volumul “Cantece de vitejie” aparut in 1904.
Mihai Viteazul este personajul principal al acestei balade pentru ca el apare in toate momentele subiectului, personaj pozitiv pentru ca poarta un razboi drept, de aparare a teritoriilor romanesti, un personaj real, viabil atestat documentelor.El este domnul tarii Romanesti.El este prezentat in fruntea ostirii romane, in batalia de la Calugareni din anul 1595.
Prin caracterizarea directa facuta de narrator, din unghiul de vedere al lui Hassan, Voda asemeni lui Zeus,” cu fulgeru-n mana pedepseste multimea pagana, taind de pe cai”.Personajul este surprins in miscare “alearga navala nebuna/imprastie singur pe cati aduna/ Cutreiera campul taind de pe cai”.Intr-o strofa hiperbola sunt prezentate si alte trasaturiale personajului.Epitetul antepus “salbaticul”sugerand neinfricarea voievodului si viteza reactilor sale.El poarta armura “e-n zale si fier”prin aliteratie si “zalelei zuruie crunt”este relevant zgomotul scos de armura. Prin hiperbola, proportile personajului cresc, nelimitat, caciula devine o gigantica cupola , vorba-i devine tunet, iar rasufletul ger. Arma, barda “ii ajunge la cer”, iar voda este asemeni unui urias “si Voda-i un munte”
Prin caracterizare indirecta, prin limbaj rezulta spiritul de sacrificiu al voievodului, el este gata sa-si de-a viata “sa piara azi unul din noi”pentru apararea patriei.
Faptele personajului devin sursa de caracterizare indirecta in care se incheaga profilul moral.Vitejia si spiritul de sacrificiu reies din modul in care contraataca pentru a a respinge atacul prin surpridere condos de Mihnea Turcitul. Prin intermediul comparatilor”ca volbura toamnei / intra in urdie , ca lupul intre oi” se dezvaluie iuresul contraatacului, dorinta de a alunga cat mai repede pe turci din tara.
Curios Mihai se-ndreapta spre Hassan pentru a-l provoca la lupta in doi ca sa evite varsarea de sange .Hotararea de a lupta cu Hassan este illustrate de modul in care il urmareste.
Antiteza este mijlocul de evidentiere a opozitilor dintre cele doua personaje, Mihai Viteazul, domnul tarii Romanesti, poarta un razboi drept pentru apararea teritorilor stramosesti, in timp ce Hassan poarta un razboi de cucerire a teritorilor tarii. Mihai Viteazul este in fruntea ostirii romane in timp ce Hassan sta la poala padurii, departe de lunca.Curajos domnitorul il provoaca il provoaca pe Hassan la lupta-ndoi, dar acesta, las, fuge spre corturile turcesti.Pasa nu are curajul sa intre in focul bataliei, ii porunceste lui Mihnea turcitul sa atace prin spate dar voievodul respinge atacul doar cu cativa osteni.In timpul cavalcadei dimensiunile lui Mihai cresc nelimitat, el atinge proportile unui urias.In timp ce dimensiunile lui Hassan scad intratat incat devine ridicol, nu-si ridica turbanul cazut isi rupe hainele, alearga cu viteza extraordinara, isi maltrateaza calul, nu-si controleaza reactile, ochii I se injencteaza cu sange, barba I se infoaie, ii dardaie dintii, devine palid, ca un mort
Numele personajului ”Viteazul” releva trasatura fundamentale de caracter a acestuia.
Mihai Viteazul este tipul domnitorului patriotic, viteaz, curajos si gata sa-si de-a viata pentru tara.
George Cosbuc admira vitejia si cuajul domnitorului muntean si ironizeaza lasitatea bietului pasa, care scapa doar cu ajutorul lui Alah si al spahiilor.
Personajul Mihai Viteazul este un model de curaj, vitejie, spirit de sacrificiu pentru cititor.
Incerci atat de mult sa fi cineva, incat uiti cine esti.
Andu
Bronze Member
Bronze Member
Mesaje: 914
Membru din: 16 Oct 2009, 19:58
Localitate: Constanta

Re: Pasa Hasan de George Cosbuc

Mesajde Andu » 23 Feb 2010, 17:47

Momentele Subiectului

Balada culta “Pasa Hassan” evoca unul dintre momentele importante ale istoriei noastre nationale, si anume lupta de la Calugareni din august 1595, cand romanii condusi de Mihai Viteazul obtin o stralucita victorie impotriva turcilor cotropitori.

Primele trei strofe constuituie expozitiunea in care este prezentat tabloul confruntarii armatelor. Pasa, care state departe de oaste, il vede pe Mihai Viteazul cum conduce armata munteana si cum turcimea inspaimantata este impinsa in laturi si care cade in mocirla, in frunte cu Sinan “izbit de pe cal”.

Hassan era mirat pentru ca cu toate ca erau mai multi decat armata romana ei reuseau sa tina pasul .
Vazand acestea, pasa ii trimite lui Mihnea o porunca sa atace oastea romana pe la spate, incercuind-o.

Urmatoarele trei strofe contin intriga actiunii in care este infatisat Mihai Viteazul dominand campul de lupta, ingrozindu-I pe turci, dar mai ales pe Hassan, conducatorul lor.El il zareste pe Pasa, departe de lunca, ii ghiceste intentiile “alege vreo doi” si apoi se indreapta spre Pasa hotarat si curajos. Actiunea este foarte dimanica, fapt dat de prezenta din abundenta a verbelor de miscare, folosite la prezentul istoric, asa incat cititorul sa fie patruns in intregime de ea.

Secventa urmatoare reprezinta desfasurarea actiunii in care este infatisat, in esenta, atitudinea turcului si reactiile sale in fata unei astfel de realitati. Hassan, de uimire si de frica, are halucinatii: “El vede cum zboara flacaii Sucevei

El vede ca Bogdan e suflet de vant.”
Si de odata totul in fata ochilor se face negru pentru ca il vede pe ghiaurul Mihai indreptandu-se spre el. Mihai era curajos si hotarat si de accea I-a cerut Pasei sa se confrunte direct, dar Pasa auzind aceasta mai tare fuge. Lui ii este atat de frica incat il vede pe Voda un munte.
Incerci atat de mult sa fi cineva, incat uiti cine esti.
Andu
Bronze Member
Bronze Member
Mesaje: 914
Membru din: 16 Oct 2009, 19:58
Localitate: Constanta

Re: Pasa Hasan de George Cosbuc

Mesajde Andu » 23 Feb 2010, 17:48

• In antiteza cu ostirea romana, “turcimea-nvrajbita”este in degringolada: “se rupe”, “cade in mocirla”. Insusi “fulgerul sinan”este vazut intr-o postura ridicola “se-nchina prin balta”.
• Hassan, cel de-al doilea personaj, aflat in antiteza cu Mihai este prezentat static, “sub poala padurii”, “Alaturi de drum/Departe de lunca”. O strategie a acestuia si anume, ca armata lui Mihnea sa cada in spatele ostirii muntene este sortita esecului.

• Tabloul evidentiaza trasaturile antitetice ale celor doua personaje: Mihai este animat de un fierbinte patriotism, este imptuos, vijelios, curajos, bun strateg si organizator, pe cand Hassan se dovedeste a fi un las.
• Dinmismul este sugerat prin verbe de miscare: “s-azvarle”, “o-mparte”, “se-ndeasa”, “se rupe”, “cade”, “se-nchina”. Unele verbe la gerunziu se afla in rima, implicand dramatism scenic.
• Imaginile auditive au o mare forta de expresivitate: “urland ienicerii”, :cu vuiet curgand”; ele sunt completete prin imagini vizuale de o expresivitate ridicata.

2. Intriga- urmatoarele 3 strofe
• Mihai isi alege “vreo doi” si pleaca spre gloata
• Hassan este cuprins de groaza “e negru-pamant”, nu intelege ce se intampla, cum este posibil ca “puterea turcilor”sa fie “tariile plevei”. Mihai savarseste minuni de vitejie, “cutreiere pamantul” incat pasei I se pare ca “vine furtuna”.

Forta de sugerare si de caracterizare a hiperbolei (se exagereaza puterile personajului) este deosebita: “alearga navala nebuna”, “e groaza si rai”. Comparatiile hiperbolice “ca volbura toamnei”, “ca lupu-ntre oi” sugereaza energia fantastica a ghiaurului Mihai.

3. Desfasurarea actiunii- urmatoarele 3 strofe
• Mihai il provoaca pe Hassan la lupta, dar acesta “fuge nebun” parandui-se “ca-n ghiara de fiara si-n gura de tun mai dulce-i pieirea”
• Strofa portret formand o hiperbola il infatiseaza pe voievod ca o forta dezlantuita a naturii, impunand o imagine monumentala dar terifianta in acelasi timp.
• Epitetul “salbaticul” evidentiaza groaza lui Hassan fata de forta supraomeneasca a domnitorului.
• Imaginea hiperbolica:
aliteratia
enumeratia
metafora (cupola, tunet, …)

• Hiperbola propriu-zisa il proiecteaza pe voievodul roman in dimensiuni cosmice. Se contureaza astfel un personaj mitologic vazut din perspectiva imaginii sale exterioare, dar si interioare, dilatarea dimensiunilor fiind date de spaima.
• Vocabularul are o forta neobisnuita, contribuind la realizarea portretului supradimensionat al lui Mihai.
• Mihai repeta provocarea la lupta, la care pasa “mai tare zoreste”

4. Punctul culminant- urmatoarele 2 strofe
• Prezinta reactiile fiziologice si gesturile necontrolate ale conducatorului turc.
- “ii dardaie dintii si-I galben pierit”
- “cu ochii de sange, cu barba valvoi”
- isi rupe vesmintele, nu-si ridica turbanul, pasa este salvat de spahii sai.

5. Deznodamantul- ultima strofa
• Il infatiseaza pe Hassan intr-o postura ridicola caci “a zacut de spaima o luna”.
• Ironia, dispretul sunt sugerate si prin epitetul “bietului”
• Prin prezentarea acestei confruntari se legitimeaza o existenta eroica, promovandu-se o etica a luptei.
Incerci atat de mult sa fi cineva, incat uiti cine esti.
Andu
Bronze Member
Bronze Member
Mesaje: 914
Membru din: 16 Oct 2009, 19:58
Localitate: Constanta

Re: Pasa Hasan de George Cosbuc

Mesajde Andu » 23 Feb 2010, 17:48

Povestire

Pasa Hassan - povestirea pe momentele subiectului

PASA HASSAN

“El a izbucnit , ca si Mihai Eminescu ,de astfel , sa faca inalta poezie care sa fie sau macar sa para priceputa poporului si sa educe astfel marele lirism o categorie de oameni straini in chip obisnuit de literatura “


Creatia literara a lui George Cosbuc se confunda cu viata intregului popor, deoarece poetul a abordat o diversitate de teme cu larga arie de cuprindere, intre care si cele referitoare la trecutul de lupta al poporului nostru, oglindit in poezii ca “Trei, Doamne, si toti trei”,”O scrisoare de la Muselim-Selo” etc. sau la personalitati si evenimente istorice deosebite ilustrate in creatii ca “Decebal catre popor”,”Oltenii lui Tudor”.

Balada culta “Pasa Hassan” evoca unul dintre momentele importante ale istoriei noastre nationale, si anume lupta de la Calugareni din august 1595, cand romanii condusi de Mihai Viteazul obtin o stralucita victorie impotriva turcilor cotropitori.

Primele trei strofe constuituie expozitiunea in care este prezentat tabloul confruntarii armatelor. Pasa, care state departe de oaste, il vede pe Mihai Viteazul cum conduce armata munteana si cum turcimea inspaimantata este impinsa in laturi si care cade in mocirla, in frunte cu Sinan “izbit de pe cal”.

Hassan era mirat pentru ca cu toate ca erau mai multi decat armata romana ei reuseau sa tina pasul .

Vazand acestea, pasa ii trimite lui Mihnea o porunca sa atace oastea romana pe la spate, incercuind-o.

Urmatoarele trei strofe contin intriga actiunii in care este infatisat Mihai Viteazul dominand campul de lupta, ingrozindu-I pe turci, dar mai ales pe Hassan, conducatorul lor.El il zareste pe Pasa, departe de lunca, ii ghiceste intentiile “alege vreo doi” si apoi se indreapta spre Pasa hotarat si curajos. Actiunea este foarte dimanica, fapt dat de prezenta din abundenta a verbelor de miscare, folosite la prezentul istoric, asa incat cititorul sa fie patruns in intregime de ea.

Secventa urmatoare reprezinta desfasurarea actiunii in care este infatisat, in esenta, atitudinea turcului si reactiile sale in fata unei astfel de realitati. Hassan, de uimire si de frica, are halucinatii: “El vede cum zboara flacaii Sucevei 53439nvp82blh9z

El vede ca Bogdan e suflet de vant.”

Si de odata totul in fata ochilor se face negru pentru ca il vede pe ghiaurul Mihai indreptandu-se spre el. Mihai era curajos si hotarat si de accea I-a cerut Pasei sa se confrunte direct, dar Pasa auzind aceasta mai tare fuge. Lui ii este atat de frica incat il vede pe Voda un munte.

“Gigantica poart-o cupola pe frunte

Si vorba-I e tunet, rasufletul ger vl439n3582bllh

Iar barda-I din stanga ajunge la cer,”

Mihai Viteazul il provoaca din nou adresandu-I-se tot in mod direct: ”Stai, Pasa! Sa piara azi unul din noi!” dar Pasa mai tare zoreste.

Ii este atat de spaima incat I se pare ca-n loc e tinut si de aceea isi da turbanul si vesmintele jos pentru a putea alerga mai repede. Pasa a ajuns pe culmea disperarii si stie ca unica lui scapare este sa I se roage lui Alah care,poate, ii va schimba soarta.

Punctul culminant il constituie scena cand este aproape de tabere si cand spahii pentru a-l salva pe Pasa ies din corturi grabiti.

Deznodamantul are o nota ironica pentru ca se presupune ca Hassan ar fi jurat ca va zace de spaima o luna, si pana si beii I-au dat dreptate pentru ca “Voda ghiaurul in toti a bagat o groaza nebuna”.

Intre versificatie si continutul de idei si sentimente pe care le exprima autorul exista o concordanta deplina.Masura, ritmaul amfibrahic si folosirea unor rime gerunziale au menirea de a sugera vuietul luptei, tropotul cailor, goana nebuna a lui Hassan, ritmul cavalcadei imprumutand parca ritmul versului grav,dinamic.
Incerci atat de mult sa fi cineva, incat uiti cine esti.

Share This


Înapoi la “Sculptură”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori

cron